4.9. Anato
box 9/4
ku
1. Osten. Generalen Konzessioniertes
Unternehmen für Zeitungs-Ausschnitte
Wien 1, Wollzeile 11, Telephon R-23-0-43
Extras din.
nie
Data sept ca¬
Vena, tradita teata saa
de ION MARIN SADOVEAU
De mult, Viena a ados interesu buna parte a inscenarior sale
lui pecare il prezintä pentu toti
si pictorii scenografi s'au intors
calatorii care o strabat, si atracta
si se intore inca inclinati spre tre¬
special a vietii sale teatrale. In cutul lor.
ani de dupa razbou, complicatele
Nu de mult, Viena, care si-a or¬
laboratorii teatrale in cautare de
ganizat teatral in succursale char¬
formule noui pentru viata scene, Salzburg, ca pro important a¬
lucrau deopotriva de intens la Vie¬
tractie de turism, a stit sa fac¬
na, ca pretutinden de altfel, ca¬
parte aceste activitati culturale,
pään totus aci, o intensitate si
incadrando si in nobile cercer
varietate care au faut faima. Se
sint, suite du mari sacri¬
incercau toate formulele scenes, ficii. E si un sen al vremit noastre
cace nu insern in altural spiritus, si tracte
de aceste experiente, vechea tradi¬ special, rästä in interesu si a-
tie a teatrului viene er lästä in
tentia acostui oras pentru teatru
pääsire.
Astrel, s’a instalat in Josefsplatz,
De la Burg, prin Opera mare si chiar intrunul din etajele noului
pänä in vecini via operet, la Vie-
palat imperial, aca Biblioteca
na s'a pastrat mereu un acelas still,
national de teatru, care in reali¬
care dades o culare special ge¬
tate nu e decat un vast institut de
nullor, temelor si formulelor.
cercetari, folosindu-se tot ce s'a
Nu trebuje uitat ca Austria si in
putut asi in vechte erhive vie¬
special Viena imperiala, care in
nez, ou ceste institutie de
teatru cel purin reste mal departe valore incomparabili pentru in¬
pe temelle ei vechi indiferent de
treaga istorie a teatrului european,
accidental si desemnul de supra fa¬
dar mai ales pentru tradita si sti¬
ta, sunt reprezentantele, cale mai
lul teatrului vienen.
autentice ale Barocului. Acest Ba¬
Aceasta „Biblioteca de teatrum es¬
ro, la infiltrat still. Si lucrut à te asti condus cuo rabare de
fost perfect simit de Reinhardt,
benedictin sio luminosa minte
care de cate or in climat austria
de amicul meu dr. Josef Gregor, cer¬
a montat Visul une noti de var
nautean de origina, care publica re¬
al lui Shakespeare, s'a last dus de
gulat in fara de mari lucrari de¬
inspiratia acosta, culas into
istorie teatral si doctrina, mape
numitä epoca, atat de caracteris-
intregi de valoroase reproducer.
tica Vienei.
Doctorum Gregor a descoperit in ar¬
In prefata la „Anatol, Arthur
hivele teatrelor de curte nu de
Schintzler, medicus devenit scritor
mult, toute machetele de decorri¬
atado autentic viene altri de
figurinele costumelor, pentru o ac¬
Hugo von Hofmannsthal, in versur tivitate de cateva zeci de an, ale
scurte si pline de culare, amintes¬
famosi Burnacini, picorusce¬
te tomai Viena acestei epoci, in¬
nograf, si zicem oficial, al teatre¬
diferent à mai tarzi, in „Reigen
lor imperiale, de pe limita vacuri¬
do fata de decadent aceleras.
lor XVII si XVIII.
Vienne.
Descoperirea aceasta a fost ca un
Dar Hugo v. Hofmannsthal el in stilli venez, si in cela
sus, e integrat in acetas atmosfera, time isvorul autentic, al une in¬
E suficient sa amintes libretur o¬
tregi conceptii scenografice, purtand
perei „Cavaleru rozei scris pentru in varietate sa mensa pecetia u¬
Richard Strauss. Si insäsi prelucra¬
nei aceleas epoci.
rile sale: „Vercine" si Marele Ta¬
Lucrul se evidentia pote si mai
tra al Lume", cu tota inspiratia
mult, in far de cadre le stricte ale
medieval adus de material, in pa-
teatrului. Vechiul mester a las un
toul lor in pledoaria crestin de
material imens intricat priveste
culare catolica, depaseste cumult
teatralizarea vietii adice, forte
didacticismus naiv al Evului Me¬
obicinuitele cortegii alegorice, att
diu, apropinduse sintitor de mo- de dragi Barocului, ca si lume so¬
delu drame jezuite, care stapanes¬
vietice de astazi, de altfel. Aci eo
te ravnele si alarmele une lumi
intrag gam de personagii, car¬
de plin Baroc. cum est aceca care
merge dela se en pana la grotes.
dinueste in still austriac, in spe¬
Cecace este desebit de interesant
cial vienez.
de remarcat, e ca fantezia lasta
Dac insis literatura modern
liber in fata acestor tem mult
venez, strueste atat de mult in
mai largi, inventa, construeste, a¬
aceste aminiri, aceasta nu inseam- larga pe linie si culare, dar se
na, ca cellati artisti, cand colabo¬
exprimé humai in cuprinsul une
reza la spectacle autentice vie¬
aceleast formule, unui acelulas sa¬
nere, uita o clipa vechile lor influ¬
bion de neinfrant care este dictat
ente.
de época in care a inflarit.
Regisorit — model Reinhardt, cu¬
box 9/4
ku
1. Osten. Generalen Konzessioniertes
Unternehmen für Zeitungs-Ausschnitte
Wien 1, Wollzeile 11, Telephon R-23-0-43
Extras din.
nie
Data sept ca¬
Vena, tradita teata saa
de ION MARIN SADOVEAU
De mult, Viena a ados interesu buna parte a inscenarior sale
lui pecare il prezintä pentu toti
si pictorii scenografi s'au intors
calatorii care o strabat, si atracta
si se intore inca inclinati spre tre¬
special a vietii sale teatrale. In cutul lor.
ani de dupa razbou, complicatele
Nu de mult, Viena, care si-a or¬
laboratorii teatrale in cautare de
ganizat teatral in succursale char¬
formule noui pentru viata scene, Salzburg, ca pro important a¬
lucrau deopotriva de intens la Vie¬
tractie de turism, a stit sa fac¬
na, ca pretutinden de altfel, ca¬
parte aceste activitati culturale,
pään totus aci, o intensitate si
incadrando si in nobile cercer
varietate care au faut faima. Se
sint, suite du mari sacri¬
incercau toate formulele scenes, ficii. E si un sen al vremit noastre
cace nu insern in altural spiritus, si tracte
de aceste experiente, vechea tradi¬ special, rästä in interesu si a-
tie a teatrului viene er lästä in
tentia acostui oras pentru teatru
pääsire.
Astrel, s’a instalat in Josefsplatz,
De la Burg, prin Opera mare si chiar intrunul din etajele noului
pänä in vecini via operet, la Vie-
palat imperial, aca Biblioteca
na s'a pastrat mereu un acelas still,
national de teatru, care in reali¬
care dades o culare special ge¬
tate nu e decat un vast institut de
nullor, temelor si formulelor.
cercetari, folosindu-se tot ce s'a
Nu trebuje uitat ca Austria si in
putut asi in vechte erhive vie¬
special Viena imperiala, care in
nez, ou ceste institutie de
teatru cel purin reste mal departe valore incomparabili pentru in¬
pe temelle ei vechi indiferent de
treaga istorie a teatrului european,
accidental si desemnul de supra fa¬
dar mai ales pentru tradita si sti¬
ta, sunt reprezentantele, cale mai
lul teatrului vienen.
autentice ale Barocului. Acest Ba¬
Aceasta „Biblioteca de teatrum es¬
ro, la infiltrat still. Si lucrut à te asti condus cuo rabare de
fost perfect simit de Reinhardt,
benedictin sio luminosa minte
care de cate or in climat austria
de amicul meu dr. Josef Gregor, cer¬
a montat Visul une noti de var
nautean de origina, care publica re¬
al lui Shakespeare, s'a last dus de
gulat in fara de mari lucrari de¬
inspiratia acosta, culas into
istorie teatral si doctrina, mape
numitä epoca, atat de caracteris-
intregi de valoroase reproducer.
tica Vienei.
Doctorum Gregor a descoperit in ar¬
In prefata la „Anatol, Arthur
hivele teatrelor de curte nu de
Schintzler, medicus devenit scritor
mult, toute machetele de decorri¬
atado autentic viene altri de
figurinele costumelor, pentru o ac¬
Hugo von Hofmannsthal, in versur tivitate de cateva zeci de an, ale
scurte si pline de culare, amintes¬
famosi Burnacini, picorusce¬
te tomai Viena acestei epoci, in¬
nograf, si zicem oficial, al teatre¬
diferent à mai tarzi, in „Reigen
lor imperiale, de pe limita vacuri¬
do fata de decadent aceleras.
lor XVII si XVIII.
Vienne.
Descoperirea aceasta a fost ca un
Dar Hugo v. Hofmannsthal el in stilli venez, si in cela
sus, e integrat in acetas atmosfera, time isvorul autentic, al une in¬
E suficient sa amintes libretur o¬
tregi conceptii scenografice, purtand
perei „Cavaleru rozei scris pentru in varietate sa mensa pecetia u¬
Richard Strauss. Si insäsi prelucra¬
nei aceleas epoci.
rile sale: „Vercine" si Marele Ta¬
Lucrul se evidentia pote si mai
tra al Lume", cu tota inspiratia
mult, in far de cadre le stricte ale
medieval adus de material, in pa-
teatrului. Vechiul mester a las un
toul lor in pledoaria crestin de
material imens intricat priveste
culare catolica, depaseste cumult
teatralizarea vietii adice, forte
didacticismus naiv al Evului Me¬
obicinuitele cortegii alegorice, att
diu, apropinduse sintitor de mo- de dragi Barocului, ca si lume so¬
delu drame jezuite, care stapanes¬
vietice de astazi, de altfel. Aci eo
te ravnele si alarmele une lumi
intrag gam de personagii, car¬
de plin Baroc. cum est aceca care
merge dela se en pana la grotes.
dinueste in still austriac, in spe¬
Cecace este desebit de interesant
cial vienez.
de remarcat, e ca fantezia lasta
Dac insis literatura modern
liber in fata acestor tem mult
venez, strueste atat de mult in
mai largi, inventa, construeste, a¬
aceste aminiri, aceasta nu inseam- larga pe linie si culare, dar se
na, ca cellati artisti, cand colabo¬
exprimé humai in cuprinsul une
reza la spectacle autentice vie¬
aceleast formule, unui acelulas sa¬
nere, uita o clipa vechile lor influ¬
bion de neinfrant care este dictat
ente.
de época in care a inflarit.
Regisorit — model Reinhardt, cu¬